Centrul Cultural Toplita
vineri, 26 aprilie 2013
aprilie - mai
Anul acesta săptămâna
22-28 aprilie, este, după denumirea Calendarului Creştin, ,,Săptămâna Floriilor”
perioadă în care, după interpretare popularaă este posibilă prognozarea vremii pentru următoarea lună.
Astfel dacă acum este cald şi soare atunci luna mai va fi friguroasă şi cu
ploi iar vremea din ziua de Paşte va fi identică cu cea din duminica Floriilor.
Tot acum se plantează pomii roditori fiind o perioadă benefică pentru prinderea
lor, se aerisesc hainele şi se curăţă casa.
Pentru că în acest an, luna lui
Florar aduce lumina sărbătorii creştine
-Învierea- şi pentru că această dată coincide cu un vechi obicei, cel al
încondeierii ouălor, urmează să vă prezint câteva din ,,secretele” acestuia.
Devenită tradiţională în
paleta de manifestări culturale, activitatea încondeierii ouălor de Paşte a
reuşit să reliefeze un segment aparte. Tehnologia populară, care transformă oul
în operă de artă, cuprinde mai multe faze de lucru iar oul încondeiat poate să
fie
- monocrom
sau
- policrom
Şi dacă am amintit culoarea, să trecem şi la simbolistica ei:
Galbenul- reprezintă lumina, viaţa;
Roşul- reprezintă sângele, căldura, focul;
Negrul- este simbolul veşniciei, al eternităţii;
Verdele- reprezintă reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţă;
Albastrul- imită cerul ce inspiră sănătate şi vitalitate;
Violetul- simbolizează stăpînirea de sine, răbdarea, încrederea în dreptate;
La fel ca şi în cazul culorii, motivele cu care oul este încondeiat(sau-o
altă denumire populară-încistrit, înpistrit) au şi ele o simbolistică aparte:
-
linia
dreaptă verticală- simbolizează viaţa
-
linia
dreaptă orizontală- simbolizează moartea
-
linia
dreaptă dublă- simbolizează eternitatea
-
linia
cu dreptunghiuri- simbolizează cunoaşterea şi gândirea
-
linia
uşor ondulată – simbolizează apa, purificarea
-
spirala-
simbolizează timpul, eternitatea
-
dubla
spirală- simbolizează legătura dintre viaţă şi moarte
De asemenea sunt încă utilizate şi câteva motive folclorice:
-
spicul
grâului
-
soarele
-
frunza
-
ca o
reconfirmare a creştinităţii- crucea
După tradiţia populară, ouăle sunt încondeiate până la sărbătoarea
Ispasului, în Joia Mare.
Prima Săptămână de după Paşti, ce se încheie cu Duminica Tomii, este numită
Săptămâna Luminată. Din această săptămână începe sera celor nouă joi şi cele
nouă marţi numite popular zile
,,oprite”, considerate periculoase pentru grădină. Ciclul acestor sărbători se
încheie cu cea de-a noua joi, numită ,,Joia Verde”
Nu ne rămâne decât să ne-amintim de cultura şi tradiţia populară, să punem în
practică obiceiurile moştenite din popor şi să aşteptăm primirea Luminii
Sfinte!
Hristos a Înviat!
Mariana Roşca
joi, 7 martie 2013
Martie-Germinar
Martie, luna plină de ritualuri şi credinţe magice.
Martie-denumită popular Dochia, după Mucenica Eudochia, este luna echinocţiului de primăvară şi a Anului Nou Agrar, când începe aratul şi semănatul, curăţatul livezilor şi grădinilor şi împrospătarea curăţeniei din casa şi gospodăria oricărui gospodar.
Martie începe cu un ciclu de nouă zile numite "zilele babei" sau "zilele Dochiei", denumite astfel după numărul zilelor în care Baba Dochia a urcat cu oile la munte, ca un ritual de înmormântare a iernii şi întâmpinare a primăverii, moarte şi naştere simbolică a noului an. Ciclul celor nouă zile se încheie cu o sărbătoare închinată celor cu credinţă, jertfiţi pe rugul funerar, Moşi, 40 de Sfinţi Mucenici.
La fel ca şi Moşi, şi celelalte sărbători cu dată fixă a lunii Martie, păstrează obiceiul practicilor magice specifice ritualului de înnoire a timpului. Dacă în această zi (9 martie) e frig şi va îngheţa, va fi ger până la Sf. Gheorghe iar dacă va fi vreme bună şi soare atunci vara va fi călduroasă.
Urmează un alt ciclu de nouă zile, zilele Moşilor, apoi sărbătoarea Sântoaderul cel Mare, în prima sâmbătă după lăsatul Secului de Paşti, când se fac pomeni pentru cei morţi. Este apoi celebrată Ziua Şarpelui, Cuviosul Alexie-în calendarul Creştin Ortodox-Omul lui Dumnezeu, patronul vieţuitoarelor care iernează sub pământ, sub pietre şi sub ape. De-acum încep a se întoarce cocostârcii şi berzele.
25 martie reprezintă vestea adusă Maicii Domnului de către Arhangelul Gavril că-l va naşte pe Iisus, numită popular Buna-Vestire sau "Ziua Cucului", fiind ziua din care cucul începe să-şi cânte numele.Tot de acum încep să orăcăie şi broaştele.
Mariana Roşca
Martie-denumită popular Dochia, după Mucenica Eudochia, este luna echinocţiului de primăvară şi a Anului Nou Agrar, când începe aratul şi semănatul, curăţatul livezilor şi grădinilor şi împrospătarea curăţeniei din casa şi gospodăria oricărui gospodar.
Martie începe cu un ciclu de nouă zile numite "zilele babei" sau "zilele Dochiei", denumite astfel după numărul zilelor în care Baba Dochia a urcat cu oile la munte, ca un ritual de înmormântare a iernii şi întâmpinare a primăverii, moarte şi naştere simbolică a noului an. Ciclul celor nouă zile se încheie cu o sărbătoare închinată celor cu credinţă, jertfiţi pe rugul funerar, Moşi, 40 de Sfinţi Mucenici.
La fel ca şi Moşi, şi celelalte sărbători cu dată fixă a lunii Martie, păstrează obiceiul practicilor magice specifice ritualului de înnoire a timpului. Dacă în această zi (9 martie) e frig şi va îngheţa, va fi ger până la Sf. Gheorghe iar dacă va fi vreme bună şi soare atunci vara va fi călduroasă.
Urmează un alt ciclu de nouă zile, zilele Moşilor, apoi sărbătoarea Sântoaderul cel Mare, în prima sâmbătă după lăsatul Secului de Paşti, când se fac pomeni pentru cei morţi. Este apoi celebrată Ziua Şarpelui, Cuviosul Alexie-în calendarul Creştin Ortodox-Omul lui Dumnezeu, patronul vieţuitoarelor care iernează sub pământ, sub pietre şi sub ape. De-acum încep a se întoarce cocostârcii şi berzele.
25 martie reprezintă vestea adusă Maicii Domnului de către Arhangelul Gavril că-l va naşte pe Iisus, numită popular Buna-Vestire sau "Ziua Cucului", fiind ziua din care cucul începe să-şi cânte numele.Tot de acum încep să orăcăie şi broaştele.
Mariana Roşca
luni, 28 ianuarie 2013
Februarie
Luna februarie, denumită în calendarul popular Făurar, este considerată de popor ca fiind fratele cel mai mic al lunilor anului pentru ca are in componenţa sa doar 28, 29 de zile.
În prima zi a lunii lui Făurar, Calendarul Creştin Ortodox îl sărbătoreşte pe Sfântul Trifon, apărătorul viilor, livezilor şi holdelor de insecte (omizi, lăcuste, viermi şi gîndaci), numit popular Trifon Nebunul pentru că este cel care a speriat-o pe Maica Domnului în drumul ei spre biserică, în cea de a 40-a zi de la Naşterea Domnului.
Astfel că este sărbătorit cu o zi înainte de Întâmpinarea Domnului (2 februarie) sau popular, Ziua Ursului, prima zi din noul an în care anotimpul rece este învins de cel cald iar în funcţie de comportamentul ursilor, oamenii vor face previziuni meteorologice pentru următoarea perioadă. Se crede că în această zi iese ursul din bârlog iar dacă vremea e caldă, cu soare şi ursul îşi vede umbra, se sperie şi intră înapoi în bârlog urmând să vină o perioadă de cel puţin 6. săptămâni de frig, iar dacă vremea-i înnorată atunci ursul va rămâne afară iar primăvara, călduroasă, se apropie.
O altă dată calendaristică importantă în cultura populară, din această lună, este cea de 24 februarie, când este sărbătorit Dragobetele, fiul Dochiei, preschimbat în floarea a cărui nume îl poartă şi considerat ca fiind apărătorul dragostei. Din această zi păsările îşi caută perechea şi încep să-şi facă cuib iar fetele şi băieţii ce formează perechi trebuie să se sărute pentru a fi îndrăgostiţi tot anul.
Mariana Roşca
joi, 1 noiembrie 2012
Noiembrie - Brumar
Brumar este luna ce, potrivit calendarului popular, deschide etapa din an în care anotimpul friguros se instalează pe întreg teritoriul ţării iar oamenii fac ultimile pregătiri pentru iarnă. Se adună gunoiul vegetal din grădini, se sapă gropi pentru puieţii de primăvară, se gunoiesc pomii iar coteţele şi adăposturile păsărilor şi animalelor din gospodărie sunt pregătite pentru iarnă.
Potrivit calendarului Creştin Ortodox, luna lui Brumar este patronată de Soborul Sf. Arhangheli Milail şi Gavril (Moşii de Toamnă) 8-10 noiembrie şi Sf. Ap. Andrei cel Întâi chemat, 30 noiembrie.
Moşii de Toamnă, sau Filipii după cum mai sunt numiţi, se ţin mai ales pentru apărarea animalelor de lupi, pentru ca lupilor să le fie încleştată gura, dar şi pentru protejarea de boli şi de necazuri în familie.
Ajunul Sf. Andrei este noaptea strigoilor în care cerurile se deschid nemaifiind o graniţă între lumea celor vii şi celor morţi. Tot acum fetele nemăritate, după practici magice fac vrăji şi îşi pot afla ursitul. Se mănâncă usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului şi nu se împrumută nimic din casa.
Tot acum începe şi Postul Crăciunului, 14 noiembrie. Lăsata Secului de Dulce aduce sezonul şezătorilor cînd femeile încep torsul lânii.
Pentru a afla cum va fi anul viitort, de Sf. Andrei se pune în apă o crenguţă de măr iar dacă aceasta înfloreşte până la Sf. Vasile, atunci anul va fi roditor.
Mariana Roşca
Mariana Roşca
marți, 9 octombrie 2012
Octombrie/Brumărel
Brumărel, potrivit culturii populare româneşti, este luna în care copacii şi frunzele lor joacă un rol definitoriu în privinţa prognozării vremii pentru următoarea perioadă. Acum capătă frunza culoarea arămie şi tot acum e perioada în care se desfrunzesc copacii.
Potrivit calendarului Creştin-Ortodox, luna octombrie se remarcă prin trei sărbători importante: Vinerea Mare (dinaintea Sf. Paraschiva), Sfânta Paraschiva, 14 octombrie, şi Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, 26 octombrie.
Vinerea Mare este ziua aleasă pentru pregătirile gospodinelor pentru iarnă, zi în care nu se lucrează pentru a proteja sănătatea familiei şi norocul căsniciei.
14 octombrie, Sfânta Paraschiva, este numită popular Nunta Oilor denumirea datorându-se faptului că din această zi oile se lasă în ţarină, împreună cu berbecii, pentru prăsilă.
Cât despre sărbătoarea Sf. Dumitru calendarul popular păstrează şi aminteşte obiceiuri străvechi strâns legate de activităţile sătenilor. În unele zone ale ţării, în ajunul sărbătorii Sf. Dumitru, se aprind focuri mari (Focul lui Sân’medru) peste care trec tinerii ce vor să se căsătorească şi copiii de toate vârstele, să fie sănătoşi norocoşi. Apoi femeile pun cărbuni, din jarul acestui foc, la fiecare pom pentru rodul anului viitor iar restul zilei nu se mai lucrează nimic pentru a fi protejate de duhurile necurate şi restul întruchipărilor malefice (caii lu’ Sân’medru, câinii lu’ Sân’medru).
Până în ziua Sf. Dumitru, 26 octombrie, potrivit calendarului popular , copacii se dezbracă de frunze, asta doar în situaţia în care Sf. Gheorghe a pierdut ,,rămăşagul” avut cu Sf. Dumitru (Dumnezeu a acordat fiecăruia dintre ei câte o putere: primului serbat în primăvară, Sf. Gheorghe, puterea de a da muguri şi frunze copacilor iar celui de-al doilea, Sf. Dumitru, puterea de a desfrunzi) şi primăvara a venit după sărbătoarea acestuia.
În această zi se dau copiilor fructe (din rodul toamnei) de pomană, nu se lucrează nimic înafară de a se tăia cozile cailor pentru a avea păr frumos iar dacă va ploua este semn că iarna va fi cu zăpezi mari.
Mariana Roşca
Abonați-vă la:
Postări (Atom)